The Halo Effect – March of the Unheard

În psihologie, efectul halo este o eroare cognitivă care se manifestă atunci când avem tendința de a percepe o persoană, un grup sau o idee într-un mod idealizat, pe baza unei singure calități pozitive. În universul metal, The Halo Effect este un supergrup alcătuit exclusiv din foști componenți ai legendarei In Flames, muzicieni cu o vastă experiență, implicați de-a lungul timpului în nenumărate alte trupe și proiecte. Denumirea grupului nu e așadar întâmplătoare, pentru că acest concept este perfect aplicabil membrilor trupei, a căror moștenire în scena death metal-ului melodic creează așteptări uriașe. Reușește oare March of the Unheard să se ridice la nivelul acestora? Recunosc că inițial am fost sceptic, primul album al trupei, Days of the Lost (2022), fiind o încercare mai degrabă neconvingătoare de a revitaliza rădăcinile unui subgen muzical în care s-a cam spus tot ce era de spus.

Din fericire, pe March of the Unheard, The Halo Effect își asumă trecutul și pionieratul în ceea ce denumim The Gothenburg sound, dar transformă totul în ceva nou, demonstrând că nu avem de-a face cu o simplă reuniune nostalgică, ci cu o veritabilă forță creativă actuală. Primele două piese, Conspire To Deceive și Detonate, te introduc imediat într-un univers ce amintește de perioada de glorie a genului de la finalul anilor ’90.  Riff-urile, solo-urile și aranjamentele chitărilor lui Engelin și Strömblad sunt practic un omagiu adus epocii The Jester Race/Whoracle, în timp ce inconfundabilul Mikael Stanne adăugă cu timbrul său vocal multă emoție specifică erei timpurii Dark Tranquillity, oscilând între growl agresiv și vocalize mai melodice.

Piesa care dă titlul albumului, March of the Unheard, este un alt punct forte al discului, cu versuri care evocă categoria celor  marginalizați sau uitați. Este, de altfel, tema recurentă a întregului disc, a celor a căror voce nu este niciodată ascultată sau auzită.  What We Become oferă fanilor melodeath exact ceea ce își doresc, în timp ce Between Directions și Forever Astray virează subtil spre un teritoriu melancolico-atmosferic de evidentă inspirație Dark Tranquillity, oferindu-i lui Mikael Stanne prilejul de a-și etala și vocea clean.  

Sunt de-a dreptul uimit de modul în care evoluează cariera lui Stanne în ultimi ani. Dacă ar exista un clasament al muzicienilor prolifci, categoric el s-ar afla în top. Omul este practic peste tot, la propriu și la figurat, fiind chiar curios cum reușește să își împartă timpul între atâtea trupe, proiecte, studiouri și concerte.

Discul continuă să rămână captivant până la final și chiar dacă nu deviază substanțial de formula clasică, nu apare deloc senzația de plictiseală. Plin de refrene memorabile, cu nenumărate pasaje interesante și idei bine conturate, March of the Unheard este un album care devine imediat agreabil. Îmi place foarte mult cum trupa a reușit să grefeze pe metalul melodic suedez pentru a oferi o interpretare a acestuia axată pe prezent, în loc să rămână blocată în trecut.

Purtând semnătura nu mai puțin titratului Jens Bogren,  producția este beton, reușind să imprime albumului  un sunet modern, clar, dar care păstrează în același timp un aer organic, autentic, evitând astfel capcana supraproducției omniprezente la materialele lansate în ultimii ani.

Fără îndoială, factorul melancolie este principalul atribut al lui March of the Unheard. Pe mine a reușit să mă trimită înapoi în timp și să îmi reamintească de ce am devenit acum mulți ani un fan al death metal-ului melodic. Practic, dacă un album reușește să te facă să simți așa, lipsa inovației și originalitatea devin mai puțin relevante.

Absolut recomandat pentru nostalgici, dar și o poartă de intrare excelentă pentru cei care poate descoperă acum acest stil.

Nuclear Blast
10/01/2025

Mikael Stanne – voce
Jesper Strömblad – chitară
Niclas Engelin – chitară
Peter Iwers – bas
Daniel Svensson – tobe

Conspire To Deceive
Detonate
Our Channel To The Darkness
Cruel Perception
What We Become
This Curse Of Silence
March Of The Unheard
Forever Astray
Between Directions
A Death That Becomes Us
The Burning Point
Coda