Iggy Pop – Naughty Little Doggie

Anii ’90 au fost o perioadă efervescentă din punct de vedere muzical, marcată de inovație și reinventare. Atât de multe albume esențiale au fost lansate în acea decadă, încât e aproape imposibil să le alegi pe cele reprezentative. Sigur, există acele discuri legendare cunoscute de toată lumea, indiferent dacă sunt apreciate universal sau nu. Însă nu despre ele vreau să vorbesc, ci despre un album adesea trecut cu vederea.
Naughty Little Doggie, al unsprezecelea material semnat de Iggy Pop, marchează o întoarcere la rădăcinile sale și la perioada The Stooges. Deși conține influențe clare de grunge, albumul păstrează o energie pozitivă, în ciuda unei atmosfere contemplative și a unei anumite naivități juvenile.
Pentru Iggy Pop, anii ’90 au fost prolifici din punct de vedere artistic. În 1990, lansa Brick by Brick, un album ce denunța pericolul unei decăderi culturale în SUA. Trei ani mai târziu, venea cu American Caesar, în care compara America cu marile imperii ale trecutului. Apoi, în 1996, cu Naughty Little Doggie, adopta o abordare mai relaxată, axată pe trăirile umane, dar fără a abandona complet critica socială. Tot în această perioadă, Iggy Pop a avut apariții în filmele Cry-Baby (1990, regizat de John Waters) și Dead Man (1995, regizat de Jim Jarmusch), ambele cu Johnny Depp în rol principal.
Albumul debutează cu I Wanna Live, un imn al bucuriei de a trăi din plin, indiferent de provocările inevitabile. Versul „I’m better than a Pepsi/I’m cooler than MTV” surprinde perfect atitudinea relaxată și lipsită de compromisuri a lui Iggy Pop.
Pussy Walk este genul de piesă care, dacă ar fi fost lansată astăzi, probabil s-ar fi confruntat cu valul cancel culture. Dar poate că uneori e mai sănătos să luăm un „chill pill” și să ne bucurăm de muzică fără să căutăm nod în papură.
Innocent World îndeamnă la introspecție, vorbind despre pierderea inocenței și complexitatea vieții. Piesa emană nostalgie și face trimitere la acea perioadă în care totul părea mai simplu, iar tinerii se simțeau nemuritori.
Pe Knucklehead, Iggy Pop recurge la un element tot mai rar întâlnit: metafora. Acest artificiu stilistic a fost mereu esențial pentru cultura alternativă și pentru muzica cu mesaj protestatar. Metafora nu doar îmbogățește limbajul artistic, ci și stimulează gândirea critică, oferind ascultătorului șansa de a procesa informația într-un mod personal.
To Belong combină utilizarea metaforei cu un mesaj direct despre nevoia fundamentală de apartenență. Această nevoie devine și mai acută atunci când faci parte dintr-o minoritate etnică sau sexuală, aspect asupra căruia individul nu are control, dar care poate ridica bariere sociale.
Keep on Believing este despre speranță și perseverență, despre forța de a-ți urma visurile, indiferent de obstacole. Mesajul este clar și puternic.
Outta My Head abordează tema adicției și a luptei pentru eliberare. Depășirea unei astfel de situații nu este ușoară, dar nici imposibilă. Fie că este vorba de dependențe chimice sau emoționale, procesul de vindecare trece printr-un adevărat purgatoriu mental. Acceptarea este primul pas spre schimbare.
Shoeshine Girl are o atmosferă contemplativă, dar pare să fi avut potențial pentru o abordare lirică mai profundă.
Heart Is Saved amintește de sound-ul Raw Power (1973) al The Stooges, fiind un fel de catharsis muzical, o regăsire interioară:
“And I can’t go back to yesterday
No, I can’t turn black ’cause my heart is saved
And I gotta believe all night and all day
And when I believe my heart is saved.“
Albumul se încheie cu Look Away, un tribut adus lui Johnny Thunders, chitarist al New York Dolls și lider al The Heartbreakers, care s-a stins din viață în 1991.
Naughty Little Doggie nu este neapărat un clasic absolut, așa cum sunt Thriller (1982) de Michael Jackson sau Led Zeppelin II (1969), dar este un material valoros pentru scena alternativă a anilor ’90. Oferă un rollercoaster emoțional autentic, iar aici rezidă frumusețea muzicii lui Iggy Pop: își expune sufletul fără artificii, fără frica de a părea naiv. Este sincer, uman și nu încearcă să pară altcineva. Printre cele mai bune piese ale albumului se numără, fără îndoială, I Wanna Live, Pussy Walk, Innocent World și To Belong.

Virgin
05/03/1996

Iggy Pop – voce, chitară
Eric Mesmerize – chitară
Hal Wonderful – bas, clape
Larry Contrary – tobe
The Mighty Whitey – chitară

I Wanna Live
Pussy Walk
Innocent World
Knucklehead
To Belong
Keep on Believing
Outta My Head
Shoeshine Girl
Heart Is Saved
Look Away