Cradle of Filth – The Screaming Of The Valkyries

Au trecut, iată,  19 ani de când colegul Sake acorda pe vechiul site calificativul maxim albumului Nymphetamine al britanicilor Cradle of Filth, stârnind aprige reacții și comentarii virulente pe forumul Metalfan. Și nu întâmplător, Cradle of Filth, deopotrivă iubită de fani și detestată de puriștii intransigenți, fiind probabil cea mai controversată trupă de metal extrem. Filosofii încă mai dezbat și astăzi, încercând să găsească răspunsul la întrebarea existențială – este sau nu black metal Cradle of Filth?
De la debutul din 1991 în Suffolk,  Dani Filth, fondator, vocalist și figură emblematică, a purtat Cradle of Filth  prin istorie, lăsând în urmă paisprezece albume și multe compoziții remarcabile care au inspirat și influențat la rândul lor nenumărate alte trupe. Nu aveam mari așteptări de la noul disc, The Screaming Of The Valkyries, care urmează să fie lansat pe 21 martie de către Napalm Records, deși trebuie să recunosc că cele două single-uri care au precedat albumul au fost promițătoare. În definitiv, ce mai are de demonstrat un grup care activează de 34 de ani? Eliberați de orice presiune, Dani și colegii săi au lucrat aproape trei ani la acest material, care se deschide în forță cu piesa To Live Deliciously, îmbinând inspirat riff-urile agresive, solo-urile melodioase, atmosfera teatrală și vocea incisivă a lui Dani.  Este o compoziție care vorbește despre celebrarea vieții dintr-o perspectivă hedonistă, fără sentimentul de vină, fără constrângeri impuse de modă sau statut social. Să te bucuri pur și simplu de  „a fi”.   Demagoguery, o piesă cu mult groove, care armonizează chitările melancolice cu blast beats, face trecerea către The Trinity of Shadows, unde macabrul și teatralul se împletesc într-un univers întunecat, iar refrenul îți rămâne imediat întipărit în minte.
Primul moment special al discului apare odată cu Non Omnis Moriar (Nu voi muri cu totul), un soi de baladă cu un tempo așezat, dominată de o tristețe profundă, augumentată de chitările al căror ton te duc imediat cu gândul la conaționalii Paradise Lost și Anathema. Zoe Federoff îl completează cu vocea sa angelică pe Dani, care, la rândul său, ne demonstrează că încă se mai poate baza pe corzile sale vocale.  Discul continuă cu piese în viteză, riff-urile succedându-se cu repreziciune, fiind adesea întrerupte de solo-uri și clape gotice care scot în evidență latura melodică.  Există chiar și o compoziție care, cu puțin efort de imaginație, ar putea figura lejer pe un album Iron Maiden. You Are My Nautilus cu ale sale chitări heavy metal pur sânge accentuează diversitatea sonoră a albumului.
Producția impecabilă, realizată de Scott Atkins la Grindstone Studios din Suffolk, este unul dintre atuurile albumului, oferind muzicii o claritate și o profunzime aparte.
Poate e mult spus că Cradle of Filth a reușit să se reinventeze cu The Screaming Of The Valkyries. Dar albumul reunește într-un mod fericit toate elementele care constituie esența grupului și evocă, chiar cu destul de multă nostalgie, clasicele Cruelty And The Beast, Midian și chiar Nymphetamine¸ fiind deopotrivă un omagiu adus istoriei bogate a trupei, dar și un pas îndrăzneț către noi orizonturi muzicale. 

Albumul va fi disponibil în România exclusiv prin intermediul Sleaszy Rider Records.

 Napalm/Sleaszy Rider
21/03/2025

Dani Filth – voce
Marek ‘Ashok’ Smerda – chitară
Donny Burbage – chitară
Daniel Firth – bass
Martin ‘Marthus’ Skaroupka – baterie
Zoe Federoff – voce, clape

To Live Deliciously
Demagoguery
The Trinity Of Shadows
Non Omnis Moriar
White Hellebore
You Are My Nautilus
Malignant Perfection
Ex Sanguine Draculae
When Misery Was A Stranger