Behemoth – The Shit ov God

Hai să începem cu vestea proastă pentru unii fani, ca după aceea să rămânem la cele bune: dacă vă așteptați ca în 2025 Behemoth să mai sune ca la începuturi, cu miros de străfunduri sulfuroase ale Iadului și incantații pandemonice suprapuse pe coloana vertebrală a deathului polonez vânjos, rafinat în proporția optimă pe The Demigod, nu prea mai este cazul. Ne mai gâdilă simțurile câte o adiere de sulf, însă ea este mai volatilă, și o tot face de la The Satanist încoace. Și tot de la The Satanist, favoritul meu, adică de 11 ani încoace – și aici vine vestea bună – The Shit ov God ar fi cam cel mai bun album.
Dincolo de preferințe personale, să facem o necesară punere în context: atunci când o trupă scoate un album mai slab, și Opvs Contra Natvram, precedentul, cam așa fost, și așteptările ascultătorilor scad ulterior. Iar dacă următorul le depășește, tinde să fie receptat cu mai multă bunăvoință și chiar entuziasm decât dacă ar veni, de exemplu, după The Apostasy.  Oricât nu le-ar plăcea unora, după 34 de ani de activitate progresul în evoluția unei trupe este mai rar și vine cu pași mai mici. Iar Nergal este încă aici, pe scena importantă, în ciuda controverselor, a problemelor de sănătate, a vizibilității mainstream pe care i-au dat-o indignările bisericești și a prezenței în juriul „Vocii Poloniei” ce i-a adus și mai multă notorietate.
Trecerea de la blackened death-ul inițial la melodeath-ul pe care îl ascultăm acum, foarte digerabil și prea diluat pentru ascultătorii care țin aprinsă făclia trv metalului, nu a venit brusc, ci treptat, de la un album la altul. Și poți să scoți o doză de agresivitate din Behemoth, dar satanele sunt tot acolo, nu se lasă ele extrase! 
The Shit ov God provoacă prin tematică, și o face încă din titlu. Este un album care ne prezintă o versiune Behemoth mai simplificată, mai accesibilă unui public mai larg. Pornind chiar de la piesa omonimă, de promovare, e catchy, cu o structură standard, dar nu reprezentativă pentru întreg albumul, pe care găsim și riffuri mai nervoase, și intro-uri orchestrale grandioase, și armonii mai complexe. Are explozivitate și o alternanță bine echilibrată între ritm și balans. Nergal își strigă revolta cu aceeași vehemență blasfematoare, dând greutate compoziției, uneori dublată și edulcorată de coruri și voci backing, alteori consolidată de agresivitatea tobelor sau de riffuri cu parfum de școală poloneză veche de death metal. Iar experiența lui Bogren se simte la partea de producție, știind să îmbine coerent toate elementele muzicale ale unui sunet bogat, opulent chiar, creator de atmosfere.
Ca punct slab, nu faceți efortul de a citi versurile, e mai bine să nu le înțelegem, și nu pentru că ar profera blestemății și blasfemii, dar au sindromul prezent la multe trupe a căror limbă maternă nu este engleza, mai ales când se joacă cu acrostihuri forțate în poloneză, ca în piesa de titlu.
Tare greu de mulțumit mai suntem noi, oamenii! Vrem familiarul, ceea ce ne-a adus cândva aproape de o trupă, dar și ceva diferit, nou, în același timp. Și am găsit această îmbinare fericită pe album, mai ales în piesele dinspre final. Dacă Nomen barbarvm readuce ferocitatea în cadența melodică și ne mușcă agresiv de timpan, O Venvs, Come! ne poartă din nou în atmosfera grea, întunecată și hipnotică din O Father O Satan O Sun! Iar Avgvr (The Dread Vvultvre) încheie ca un vârtej înghețat ce-mi amintește de ce mulți consideră Behemoth o trupa de black metal.
The Shit ov God este un album ce unește glaciala absență a unei divinități cu pestilența fierbinte a Iadului, un album al contrastelor și, m-aș hazarda să afirm, prin transgresarea limitelor genurilor muzicale din cadrul metalului extrem, un album de tranziție. Vom vedea în viitor spre ce… Deocamdată, Nergal însuși afirma pe undeva că, dacă acest al 13-lea album ar fi ultimul al trupei, el ar fi mândru. Să știe ceva ce nu ne spune?!

Nuclear Blast Records
09/05/2025

Adam “Nergal” Darski – voce, chitară
Patryk “Seth” Sztyber – chitară, voce
Tomasz “Orion” Wróblewski – bas
Zbigniew “Inferno” Promiński – tobe

The Shadow Elite
Sowing Salt
The Shit ov God
Lvciferaeon
To Drown the Svn in Wine
Nomen Barbarvm
O Venvs, Come!
Avgvr (The Dread Vvltvre)