Doomnezeu – Al doilea legământ

În urmă cu câțiva ani, când am ascultat albumul de debut Batushka, m-am gândit că genul ăsta de muzică, inspirată din ritualul ortodox, ar putea să prindă și la noi, într-o țară în care bisericile se înalță la fiecare colț de stradă și unde încă oamenii mai simt încă fiorul divin atunci când trec pe lângă ele. Nu aveam pretenția să apară o trupă cu adevărat rea, ca cele din Grecia sau ca alte trupe poloneze, care și-au vândut sufletul necuratului, dar măcar o trupă de white metal, care să le demonstreze polonezilor că și noi știm să punem liturghia pe ritmuri metalice, tot speram să văd. N-a fost să fie. Batushka n-a avut cine știe ce impact la noi, iar apoi s-a divizat ca printr-o mitoză pioasă, fiecare dintre cele două surori au pornit, așa cum se cuvine atunci când se produce o schismă, un război religios, suținând că ea e păstrătoarea adevăratei credințe. Una dintre ele, cea care a pierdut procesul, a devenit între timp Patriarkh.
Anii au trecut iar eu ajunsesem să cred că n-o să văd vreodată o trupă românească dispusă să-i provoace pe habotnicii de la noi. Și totuși, zilele trecute, când am dat peste Doomnezeu, mi-am dat seama că m-am înșelat. Avem, iată, o trupă care îi face pe unii credincioși să-și scuipe în sân când când trec pe lângă afișul ei și să-și facă cruce cu două mâini.
Doomnezeu nu e o clonă de Batushka și nici nu încearcă să pară una. Doar tematica pieselor ar putea fi asemănătoare, (greu de știut pentru că polonezii cântă în limba lor) muzical e clar că se plasează în altă zonă. Fie doar și numele ar trebui să-ți dea un indiciu: doom și stoner, mai degrabă decât black liturgic. Acolo trebuie căutate influențele.
Prima lor piesă, La Viflaim colo-n jos, a apărut în  2019 și de atunci Doomnezeu a fost foarte zgârcit cu revelațiile sale, scoțând doar câte două-trei piese pe an. În  2023 a scos primul album, iar  E.P.-ul Al doilea legământ a apărut anul acesta.  
Ascultând cele 10 single-uri lansate pe piață de Doomnezeu, poți să găsești o explicație pentru parcimonia cu care își lansează producțiile: niciuna dintre piese nu e slabă, și chiar dacă Doomnezeu este, doar din 2019, una dintre puținele trupe de doom din țara noastră, muzica ei sună matur, ca și cum ar veni de la o formație cu ani grei în spate.
Componența trupei care a înregistrat Al doilea legământ e formată din Groha la tobe, Begheș la bas și Manole la chitară. Alături de ei, pe disc mai apar 12 persoane care contribuie în diverse moduri – cor, instrumente, efecte – dar despre ele nu aflăm mare lucru nici de pe Bandcamp, nici de pe Facebook. Singurul nume idenficat clar e al lui Fulmineos, o prezență cunoscută în scena metal extrem din România, care apare pe ultima piesă.
Discul are patru piese apăsătoare, toate legate de aceeași temă: sfârșitul trupului, care se întoarce în pământ, și speranța vagă că divinitatea va avea grijă de sufletul care rămâne. Primele trei sunt mai lente, cufundate în resemnare și meditație. Ultima, însă, Stavriloborg, schimbă tonul. Are ceva straniu, supranatural, un aer de poveste cu vrăjitoare și demoni, dus până în zona horror. E cea mai lungă și mai complexă – 7 minute și 24 de secunde – cuprinzând elemente de black metal și metal progresiv, solouri de clape și chitară, riffuri complexe și un final liric de pian. Într-un cuvânt o compoziție epică cu accente progresive.
În concluzie, pot să zic că Al doilea legământ e un E.P. pe care fiecare piesă are personalitatea ei și îți lasă impresia că ai vrea mai mult. Și nu poți decât să-l pui pe repeat, până îți mai domolești pofta de doom făcut cu cap și cu suflet. Rămâne de văzut dacă trupa va rupe cercul ăsta de lentoare și va reuși să scoată un nou album care să păstreze ce e bun aici și să ducă lucrurile mai departe. Ar putea fi un album de doom ortodox sau poate chiar un concept prog în linia deschisă de Stavriloborg. Potențial au. Și destul cât să speri, chiar dacă știi că într-o țară ca a noastră, în care cultura heavy metal trăiește în subsol, speranțele astea sunt mai degrabă o rugă mută decât o profeție.

Autoprodus
07/04/2025

Manole – voce, chitară
Begheș – bas
Groha – tobe
Invitați:
Strani, Fulmineos, Dalilagama, Astro Arsenia, Peta, OQ, Trompetre, Irod cel Mic, Csobi, Moldovan & Dronisie Răsăriteanul

Al doilea legământ
Du-ne adu-ne
Ține-i blînzi
Stavriloborg